DIN SIMPLITATE VINE PURITATEA GUSTULUI
Povestea bucatelor savuroase de la Stâna „La Fântână“ a pornit în urmă cu şapte ani, când tanti Mărioara, aşa cum îi spun toţi oameni din comună, a fost solicitată să gătească pentru turişti cu ocazia mai multor evenimente organizate în cadrul unui proiect demarat de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș, Primăria Comunei Margina și Centrul Turistic Margina, numit „Mic dejun la Margina“. Maria Fântână, adică tanti Mărioara, a gătit, alături de alte sătence, printre care şi Emilia Popa, din Coşteiu de Sus, la care ne vom opri mai târziu în călătoria noastră gastronomică, pentru sute de vizitatori. Aşa s-a născut ideea creării unui punct gastronomic local pe care l-a dezvoltat împreună cu familia sa şi l-a numit Stâna „La Fântână“. De ce acest nume? Pentru că familia Fântână chiar deţine o stână cu peste 400 de oi, din al căror lapte hrănitor, tanti Mărioara şi soţul său fac cea mai bună telemea şi cel mai gustos caş pe o rază de câţiva zeci de kilometri. De fapt, cumpărători vin periodic aici chiar din judeţele învecinate.
În gospodăria Mariei Fântână toate sunt aşezate la locul lor, cu ordine şi dichis, iar tanti Mărioara te întâmpină cu un zâmbet larg, de parcă atâta muncă ar fi, de fapt, doar o bagatelă. Doar dacă te uiţi la mâinile muncite, din care, de o viaţă, ies bucate atât de bune că nu şti pe care să pui mai întâi ochii, îţi dai seama, de fapt, că această femeie harnică roboteşte din zori şi până la lăsarea serii. E drept că are şi ajutoare. Soţul merge cu oile – cioban în toată regula, cu clop şi bâtă, îşi mână mioarele însoţit de câinii credincioşi şi, uneori, de nepotul nu mai mare de-o şchioapă.
Dar cel mai mare ajutor îl are tanti Mărioara de la Lucian, nepotul său, elev în clasa a XI-a.
E pasionat de bucătărie, deşi nu ştie încă dacă, pe viitor, îşi va alege asta ca meserie. Până atunci, o ajută pe bunica sa, mai ales atunci când evenimentele adună un număr mare de oaspeţi. A stat în bucătărie lângă Maria Fântână şi a învăţat cum să facă mai toate felurile de mâncare şi se pricepe chiar şi la prăjituri.
Bineînţeles, tanti Mărioara nu doar că primeşte cu bucurie ajutorul, dar e şi tare mândră de nepotul său. Iar un ajutor priceput nu strică niciodată, mai ales când găteşti pentru 120 de copii, cum s-a întâmplat, anul trecut, când un grup atât de mare a poposit aici, în „Săptămâna verde“.
LA MARGINEA COMUNEI MARGINA, UN PARADIS PASTORAL SE DEZVĂLUIE LA 90 DE KILOMETRI DE TIMIŞOARA. DINCOLO DE TUMULTUL ORAŞULUI, AICI SUNT MIOARE, IARBĂ GRASĂ, CĂRUŢE TRASE DE CAI, GRĂDINI PLINE DE ROD, MIROS DE FÂN ŞI DE MUNCĂ, LINIŞTE ŞI TIHNĂ. UN LOC CARE TE RECONECTEAZĂ CU NATURA, CU VIAŢA SIMPLĂ, DAR PLINĂ DE FRUMUSEŢE, CARE TE ÎMBIE LA RELAXARE ŞI – DE CE NU? – LA DEGUSTARE.
Dar Punctul Gastronomic Local Stâna „La Fântână“ nu e doar o stână de oi. E o gospodărie închegată, cu porci şi găini, cu grădină de legume şi cu livadă de pruni, nuci, vişini, meri şi caişi.
Pe prispa din faţa casei, la umbră, se întind mesele ca de sărbătoare. În spate, în vecinătatea grădinii de legume, la umbra copacilor, este amenajat un spaţiu de relaxare şi un loc de joacă pentru copii.
La Punctul Gastronomic „Stâna la Fântână“ se organizează evenimente la cerere, mai ales la sfârşit de săptămână, iar tanti Mărioara găteşte, cu aceste ocazii, o sumedenie de feluri de mâncare şi dulciuri, potrivite cu felul oaspeţilor care îi calcă pragul, mai ales dacă aceştia sunt copii. În restul timpului, orice călător care vrea să mănânce aici ceva gustos, natural, după reţete vechi, autentice, poate servi ceea ce mănâncă în ziua aceea gazdele. Şi va fi cu siguranţă ceva delicios, pentru că sunt bucate făcute pentru familie, pentru soţ, pentru copii şi pentru nepoţi.
Pentru că ne aflăm la o stână, nu lipsesc bucatele ciobăneşti: friptura de oaie, bulzul cu miez consistent de brânză de oaie, balmoşul cremos, telemeaua, urda, caşul sau iaurtul făcut în casă.
Pentru oaspeţi, gazda pune pe masă, pe funduri de lemn, o mulţime de bunătăţi: cârnaţi de porc, slănină, salam de casă, jumări, drob de miel, ouă fierte proaspete cu gălbenuşul auriu ca soarele, brânzeturi felurite, zacuscă fiartă încet la foc de lemne, alături de legume proapspete din grădină – roşii, castraveţi, ardei, ridichi, ceapă verde – şi de pâine dospită şi coaptă pe vatră.
Tanti Mărioara face gulaş de porc sau de miel, ciorbă de miel cu tarhon sau ciorbă de perişoare cu leuştean aromat, ciorbă de porc, ardei umpluţi, cartofi ţărăneşti sau tocăniţe de tot felul servite cu mămăligă sau pâine proaspătă.
De pe mesele bogate servite de Maria Fântână nu lipsesc niciodată dulciurile. Plăcintele cu brânză, urdă sau mac sunt întodeauna vedete. Tot aici am găsit şi aproape uitatul „morândău“, o plăcintă tradiţională făcută cu urdă şi mălai. Şi nepotul Lucian pregăteşte dulciuri, iar cel mai bine ştie să facă plăcinta cu mere.
Gogoşile sau pancovele, aşa cum li se spune prin părţile locului, pufoase şi aromate, sunt nelipsite şi ele. La sărbători, tanti Mărioara frământă cozonaci în covată de lemn, umpluţi cu multă nucă, pe care îi rumeneşte frumos la cuptor de lemne. Vara, prăjiturile cu vişine, cireşe sau caise sunt savuroase şi răcoritoare, iar în locul lor vin, în restul anului, cornurile cu gem, rumene şi lucioase. Iar lângă toate aceste bunătăţi, ce merge mai bine decât un pahar cu socată rece sau cu sirop de zmeură, căpşuni sau vişine sau, pur şi simplu, un pahar cu lapte proaspăt?
